Cum se poate sa ajungi intr'o zi sa te intrebi " cine sunt ? " si sa nu stii sa'ti raspunzi?Este frustranta incercarea de a te autocunoaste.Este ca si cum te joci de-a "v-ati asunselea" singur ,trebuie sa te cauti in timp ce te ascunzi.Este oare doar ceva specific adolescentei,sau la orice varsta poti fi nedumerit in formularea unui raspuns la aceasta intrebare?
Ce vreau sa fac?Unde ma vad peste 5 ani , peste 10 ani , peste 15 ani? Habar n'am. Nu stiu nici macar ce voi face maine.Ei bine , exagerez umpic , maine stiu ce voi face . Dar nu imi este de ajuns.
Mi'au trebuit 3 ani de liceu ca sa'mi dau seama ca desi am intrat in primul liceu pe lista optiunilor mele , de fapt mi'as fi dorit sa intru intr'un altul. Nu vreau sa se intample acelasi lucru si cu facultatea . Nu vreau sa se intample acelasi lucru si dupa primii 3 ani de cariera sau dupa primii 3 ani de casnicie . Nu vreau sa ajung undeva pe la 70 de ani sa privesc in urma si sa'mi deau seama ca nu sunt multumita de totalitatea alegerilor pe care le'am facut , pentru ca asta m'ar face nemultumita de propria viata si atunci va fi prea tarziu sa mai schimb ceva .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu